http://cpes.fspub.unibuc.ro
SCOPE 2015 > SECTIONS
Good Governance and Equal Opportunity Policies: Legacies, Stakes and Trends
La bonne gouvernance et les politiques de l'égalité des chances: tradition, enjeux, perspectives
Buna guvernanţă şi politicile egalităţii de şanse: istoric, mize şi tendinţe


Convenor
CALL FOR PAPERS 

The analysis of democracy, good governance and the construction of social identities are inseparable from the investigation of gender equality and equal opportunity policies. Based on the general call of SCOPE 2015, the Center for Equal Opportunity Policies at the Faculty of Political Science, University of Bucharest and its partners propose the following thematic sub-sections:

1. Equal opportunity policies and good governance: contemporary stakes and trends

Elaborating and implementing equal opportunity policies is a revealing way for measuring democratic accountability and good governance. 
The most recent research on the different state models analyse, on the one hand, the European welfare state (closer to the interventionist model) which distributes goods, resources and public utilities and, on the other hand, the regulatory state (Majone: 1999, 2005), which creates independent economic regulatory agencies, adopts policies of (de)regulation and privatization, and introduces new tools of public management. What are the evolving legitimacy paradigms of the diverse social models in European states? To what extent does one national welfare/regulatory state create a favourable framework for the development of equal opportunities policies and the gender equality principle? Contributions that cast light on the diversity of welfare/regulatory state models and of the participative democracy through the lens of gender equality will be gratefully received. The historical dimension is also very much encouraged, as well as contributions focusing on work-life articulation and care as key elements for equal opportunities.

2. Public policies and gender equality: Indicators for assessing democracy 

Recent demographic economic, social and cultural changes produced the emergence of new social risks, insufficiently covered by traditional welfare states and, therefore, potential new target groups of equal opportunity policies. Among these new risks we may mention instability, insecurity, precarious working and living arrangements, single parenthood, loneliness of old age or sickness, discouraging long-term unemployment, migration etc. What these social groups are and to what extent there were devised and implemented policies for them and wuth what outcome/impact? What are the new causes and the new mechanisms of social exclusion? This sub-section focuses on new risks and new target-groups for equal opportunity policies during the recent years. Moreover, the historical development of the democratic and social care model is essential for fully understanding the political, institutional and social issues affecting current configurations and practices. In most European democracies, work-life articulation and care are closely interconnected with equal opportunities and gender equality. To what extent and with what effects was the western European social model implemented in different parts of Europe? To what degree are the principles of equal opportunities and gender equality key-factors of social policies in the post-communist countries?

APPEL A CONTRIBUTIONS

L’analyse de la démocratie, de la bonne gouvernance et de la construction sociale des identités est inséparable de la réflexion sur la problématique de l’égalité de genre et des politiques de l’égalité des chances. À partir de l’appel général de la conférence SCOPE 2015, le Centre pour les Politiques de l’Égalité des chances de la Faculté de Sciences Politiques, Université de Bucarest et ses partenaires proposent les sections thématiques suivantes :

1. Les politiques de l’égalité des chances et la bonne gouvernance : enjeux et tendances contemporains

 L’élaboration et la mise en œuvre des politiques de l’égalité des chances représente, entre autres, un révélateur de la responsabilité démocratique et de la bonne gouvernance. Les débats autour des différents modèles d’États analysent, d’une part, l’État social européen (plus proche du type de interventionniste), qui distribue des biens, des ressources et des utilités publiques et, d’autre part, l’État régulateur (« regulatory state » Majone : 1999, 2005) qui crée des agences de régulation économique indépendantes, adopte des politiques de privatisation et de (de)régulation et introduit de nouveaux instruments de management public. Quelle est la dynamique des paradigmes qui légitiment les divers modèles sociaux dans les États européens? En quelle mesure un État national providence/régulateur peut offrir un contexte favorable au développement des politiques de l’égalités des chances et au principe de l’égalité de genre ? Toutes les contributions qui mettent en lumière la diversité de ces différents modèles par le prisme de l’égalité de genre sont fortement encouragées. La dimension historique est également très importante, tout comme les réflexions qui se penchent sur l’articulation de la vie familiale et de la vie professionnelle ou du care en tant que facteurs clé de l’égalité des chances.

2. Les politiques publiques et l’égalité de genre : des indicateurs dans l’évaluation de la démocratie

Les changements démographiques, économiques, sociaux et culturels des dernières décennies ont mené à l’apparition de nouveaux risques sociaux, insuffisamment pris en compte par les systèmes traditionnels de protection sociale ; ces risques ont contribué, par conséquent, à la naissance de nouveaux potentiels groupes-cible pour les politiques de l’égalité des chances. Parmi ces nouveaux risques on peut rappeler l’instabilité, l’insécurité des conditions de vie et de travail précaires, les familles monoparentales, l’isolement des personnes âgées ou des malades, le chômage à long terme, la migration, etc. Comment peut-on définir et étudier ces groupes sociaux ? En quelle mesure ont été élaborées et mises en œuvres des politiques spécifiques et quel a été l’impact de ces politiques ? Quels sont les nouveaux mécanismes et causes d’exclusion sociale ? Cette section se penche sur les nouveaux risques et groupes-cible pour les politiques de l’égalité des chances des dernières années. En même temps, la trajectoire historique du modèle démocratique et social du care est essentielle dans la compréhension de tous les aspects politiques, institutionnels et sociaux qui influencent les configurations et les pratiques sociales, tout comme les politiques publiques actuelles. Dans la majorité des démocraties européennes l’articulation vie familiale/vie professionnelle est étroitement liée à l’égalité des chances et, implicitement, à l’égalité de genre. En quelle mesure et à quel effet le modèle social européen a-t-il été adopté dans les différents pays européens ? Et encore, en quelle mesure les principes de l’égalité de genre représentent des facteurs clé des politiques sociales des pays post-communistes ?


VOIR L'APPEL DE GÉNÉRAL DE LA CONFÉRENCE
APEL LA CONTRIBUŢII

Analiza democrației, a bunei guvernări și a construcției sociale a identităților rămâne inseparabilă de aprofundarea problematicii egalității de gen și a politicilor egalității de șanse. Pornind de la apelul general la contribuții SCOPE 2015, Centrul pentru Politicile Egalității de Șanse al Facultăţii de Științe Politice, Universitatea din București și partenerii lor propun următoarele subsecțiuni tematice :

1. Politicile egalității de șanse și buna guvernare : mize și tendințe contemporane

Elaborarea și implementarea politicilor egalității de șanse reprezintă, printre altele, o modalitate revelatoare de a măsura responsabilitatea democratică și buna guvernare. Dezbaterile legate de diferitele tipuri de modele de stat vorbesc, pe de o parte, de modelul statului social european (mai apropiat de modelul intervenționist), care distribuie  bunuri, resurse și utilități publice, iar pe de altă parte de modelul statului de reglementare/regulatoriu (Majone: 1999, 2005), care stabilește agenții de reglementare independente, adoptă politici de privatizare și (de)reglementare, și introduce noi instrumente de management public. Care este dinamica paradigmelor ce legitimează diversele modele sociale din statele europene ? In ce măsură un stat național al bunăstării/de reglementare crează un cadru favorabil pentru dezvoltarea politicilor egalității de șanse și a principiului egalității de gen ? Ȋn acest sens sunt bienevenite contribuțiile care pun în lumină diversitarea modelelor statelor bunăstării/de reglementare prin prisma egalității de gen. Dimensiunea istorică este, de asemenea, foarte mult încurajată, precum și contribuțiile care se înscriu în problematica articulării vieții familiale cu cea profesională și a lui care ca elemente cheie pentru egalitatea de șanse.

2. Politicile publice și egalitatea de gen : indicatori în evaluarea democrației

Schimbările demografice, economice, sociale și culturale recente au condus la apariția unor noi riscuri sociale, insuficient acoperite de către sistemele tradiționale de protecție socială și, prin urmare, au contribuit la crearea unor noi potențiale grupuri-țintă pentru politicile egalității de șanse. Printre aceste noi riscuri putem menționa instabilitatea, insecuritatea, amenajarea unor condiții de viață și de lucru precare, familiile cu un singur părinte, izolarea celor în vârstă sau a celor bolnavi, șomajul pe termen lung, migrația, etc. Cum putem defini aceste grupuri sociale, în ce măsură au fost elaborate și puse în aplicare politici care să le vizeze în mod explicit și eventual ce impact au avut aceste politici? Care sunt noile cauze și mecanisme ale excluziunii sociale? Această sub-secțiune se apleacă asupra noilor riscuri și noilor grupuri-țintă pentru politicile egalității de șanse din ultimii ani. Mai mult decât atât, dezvoltarea istorică a modelului democratic și social de îngrijire (care) este esențială pentru a înțelege pe deplin aspectele politice, instituționale și sociale care afectează configurațiile și practicile sociale și politice curente. În majoritatea democrațiilor europene, articularea vieții familiale cu cea profesională rămâne strâns legată de egalitatea de șanse și implicit de egalitatea de gen. În ce măsură și cu ce efecte modelul social european occidental a fost implementat în diferite părți ale Europei? Mai mult decât atât, în ce măsură principiile egalității de șanse și egalității de gen sunt factori-cheie ai politicilor sociale din țările post-comuniste?


V. APELUL GENERAL LA CONTRIBUŢII SCOPE 2015